Robinson Crusoe | Daniel Defoe

Bucuriile neasteptate, la fel ca si necazurile, la fel ne par la inceput.Mergearn pe tarm bratele si intreaga-mi fonta mi-era cuprinsa, as putea spune, de o contemplare a salvarii mele, facand mii de gesturi si de miscari pe care nu le pot descrie. Ma gandeam la toti tovarasii mei care pierisera inecati si Ia faptul ca niciun alt suflet in afara de mine nu fusese salvat caci, in ceea ce-i priveste, nu i-am mai vazut mniciodata dupa aceea, si nici n-am observat vreun semn al prezentei lor, in afara de trei dintre sepcile lor, o palarie si doi pantofi, care nu faceau parte din aceeasi pereche. M-am uitat inspre corabia esuata, dar, ceata si spuma valurilor fiind atat de mari, abia puteam sa o zaresc atat de departe era. Atunci m-am gandit: "Doamne! Cum de a fost cu putinta sa ajung pe tarm?"