In sfarsit am o viata perfecta | Horia Corches

M-as fi multumit si numai cu „proiectii perceptii egomasaj/femei in lumina orbitoare”. Cu un peep show de poet cuatrogenar, orgolios si satisfacut. Plimband scannerul peste intervalul dintre 40 („la 40/in sfarsit am o viata perfecta”) si 45 („nimic nu mai conteaza dupa 45/ decat placerea”). Dar Corches imi reseteaza, benign, fantasma erotica si mod(ul)ul oniric, „acum cand numai virusii stau intre noi” si se face VERDE „si la mine si la ea” (intr-un fel de trip tehno-suprarealist), iar studentii nouazecisti de la teologie pastorala se (auto hipnotizeaza si se teleporteaza acasa la iubita („cand eram student la teologie pastorala/erau anii cei mai ezoterici ai romaniei”).