Icoana in traditia ortodoxa | Stephane Bigham

In societatea contemporana, in care Dumnezeu este din ce in ce mai absent si in care totul este apreciat dupa utilitatea practica, aspectul „neobisnuit” al icoanei deranjeaza prin capacitatea sa de a face apel la nivelurile profunde ale fiintei umane. Icoana reintroduce o prezenta dumnezeiasca in viata de zi cu zi. Aceasta poate surprinde „pe furis” privitorii anesteziati sau nepasatori care, prin intermediul ei, se simt mai aproape de o dimensiune nebanuita a existentei lor, o dimensiune inabusita. Ochii patrunzatori ai fetei sfinte strapung adancurile omului modern si acolo, acest chip poate face simtita frica sau pacea. Chiar si crestinii „secularizati”, daca nu cumva aceasta formulare reprezinta o contradictie in termeni, simt bucurie sau tristete. Prezenta lui Dumnezeu este un foc mistuitor care incalzeste sau arde inima.